Inchide

Trimite unui prieten

Relieful și vegetația

Exportă PDF - Relieful și vegetația Tipăreşte pagina - Relieful și vegetația Trimite unui prieten - Relieful și vegetația

Din punct de vedere geografic comuna Andrieşeni este situatǎ în partea de est a Câmpiei Moldovei, subunitatea câmpiei conlinare Jijia - Bahlui. Substratul geologic este format dintr-un complex de argile, mame şi nisipuri peste care se dispun depozite argilo-nisipoase, nisipuri, pietrişuri, luturi loessoide. Relieful comunei se prezintǎ sub forma unor interfluvii colinare joase, sub 200 m altitudine, mǎrginite de versanţi cu pante şi orientǎri variate.

Vǎile care fragmenteazǎ teritoriul sunt relativ înguste, cu excepţia vǎii Jijiei care are un şes larg, bine diferenţiat în terase. Interflufiile apar ca nişte dealuri şi coline sculpturale, cu platouri largi, plane sau uşor bombate si pǎrtile superioare, reprezentând terenuri foarte bune pentru agriculturǎ
Şesul Jijiei este constituit din aluviuni nisipoase la bazǎ şi aargiloase la partea superioarǎ, groase de 6-8 m. Din albia Jijiei se exploateazǎ nisipuri în cantitǎţi reduse, folosite pe plan local. Caracterul argilos al şesului genereazǎ zone de bǎltiri, sǎrǎturi şi cu exces de umiditate care nu pot fi utilizate eficient în agriculturǎ.
Celelalte vǎi din teritoriu sunt mai înguste, cu şesuri de câteva sute de metri lǎţime, umede şi parţial inundabile, utilizate în principat ca pǎşuni şi fâneţe.
Pentru o mai bunǎ utilizare a şesurilor sunt necesare lucrǎri hidrotehnice hidroameliorative complexe, lucrǎri de regularizare şi îndiguire a Jijiei, desecǎri, executarea de acumulǎri şi layuri pe afluenţi, reprofilǎri ale albiei acestora etc.
Terasele Jijiei au caracter mixt (acumulativ şi sculptural), în cazul celor înalte şi de acumulare în cazul celor joase. Acestea reprezintǎ terenuri foarte bune pentru agriculturǎ.

 

Reţeaua hidrograficǎ este formatǎ din râul Jijia şi afluenţii sǎi, pârâul Poştei-Andrieşeni cu afluenţii Cracalia, Glǎvǎneşti şi Gotcoaia, pârâul Iepureni şi Aluza.
Regimul hidrologic al acestor cursuri de apǎ se caracterizeazǎ prin variaţii ale nivelelor şi debitelor, creşterile lor din timpul primǎverii şi verii producând inundaţii în şesuri. Cel mai afectat este şesul larg al Jijiei, cu expcepţia grindurilor. Pentru evitarea acestora şi, mai ales, pentru reţinerea unei cantitǎţi de apǎ în teritoriu sunt necesare lucrǎri hidrotehnice complexe, şi anume: regularizarea şi îndiguirea Jijiei, desecǎri în şes, reprofilǎri şi regularizǎri ale albiilor afluenţilor, menţinerea iazurilor existente şi executarea de noi acumulǎri.
Apele subterane sunt cantonate în baza aluviunilor din şesuri şi terase, precum şi în intercalaţii permeabile ale substratului sarmaţian, fiind întalnite la adâncimi variabile de la 2-3m pânǎ la 15-20m. Debitele apelor subterane sunt relativ scǎzute şi nu satisfac decǎt necesitǎţile locale şi au calitǎţi necorespunzǎtoare (duritate mare şi sǎruri solubile). Se întâlnesc însǎ şi unele surse de apǎ bunǎ, puse în evidenţǎ de izvoare, unele alimentate pentru alimentǎri locale, aşa cum este captarea de la Glǎvǎneştii Vechi de pe pârâul Gotcoaia şi de pe versantul Jijiei în zona satului Spineni. Alte surse se gǎsesc pe vǎile Cracalia şi Glǎvǎneşti, ele necesitând studii hidrogeologice.

 

Solul: solurile caracteristice sunt cernoziomurile levigate şi de pantǎ care sunt favorabile unei game largi de culturi agricole. Se mai întâlnesc soluri aluviale, lǎcovişti şi sǎrǎturi în şesul Jijiei şi pe afluenţi, precum şi soluri erodate şi regosoluri pe versanţii cu înclinǎri accentuate şi fenomene de degradare. Acestea necesita lucrǎri ameliorative şi îmbunǎtǎţiri funciare.

 

Flora şi fauna: vegetaţia naturalǎ aparţine pajiştilor stepice şi de luncǎ, fiind întâlnitǎ în zonele cu pǎşune şi fâneţe, în rest a fost înlocuitǎ de culturi agricole. Fauna este cea specificǎ zonei de relief.
Resursele pe care se bazeazǎ potenţialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pǎşuni, fâneţe, pǎduri, produse animaliere si vegetale).